Era o dimineata de primavara. O urmaream pe colega mea de camera care se aranja pentru a merge la cursuri. -Hm ce zici ca azi ai putea purta o bluza si o fusta cu buzunare? M-ai putea duce la cursuri in buzunarul fustei si din cate am inteles ieri ai plan ca dupa cursuri sa mergi direct la mall cu unele dintre colege, nu? Cred ca sunt si eu inclusa, nu? O intreb eu.
Abia asteptam sa merg la curs. Materia de turism global mi se parea fascinanta. Si chiar daca eram mica cat o mpapusa fiind o zana, ma gandeam ca dimensiunea nu ar trebui sa ma impiedice la o cariera in turism. Desi as fi putut zbura pe langa prietena mea, preferam sa fiu transportata.
Imi trag aerul si intru in stilul meu de lene acuta in clasa. Nu imi placea sa stiu ca atrag atentia prin tinuta mea, dar trebuia sa mi-o asuum. Intru in sala de curs si ma duc in penultima banca care era libera. Din fericire mai aveam inca 5 minute pana la fix.
-Chiar daca în lumea mea sunt i zână cu un viitor strălucit, mătușa mea, vrea sa incerc sa lucrez in lumea oamenilor din doua motive. 1. Să îi demonstrez că mă pot descurca și 2. Sa fiu acceptata de oameni, ca cele două lumi sa se poată reuni complet. De aceea m-am înscris l-am aceasta facultate. Și ar mai fi un motiv. Odată reunite complet cele două lumi, cineva trebuie să aibă grijă de viitorii turiști, nu-i așa?